Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat de repaus sau nitroglicerina sublingual.
Cauza este reprezentata de obicei de obstructia critica a arterelor coronare datorita aterosclerozei. Angina pectorala apare atunci cand travaliul cardiac si necesarul miocardic de oxigen depasesc capacitatea arterelor coronariene de a asigura aportul de sange oxigenat. Frecventa cardiaca, tensiunea sistolica sau presiunea arteriala si contractilitatea sunt factorii determinanti majori ai necesarului miocardic de oxigen. O crestere a oricaruia din acesti factori in conditiile unui flux sangvin coronarian scazut poate induce. Astfel, la un pacient cu un grad critic de stenoza coronariana, efortul fizic induce angina ameliorata de repaus.
Disconfortul din angina pectorala nu este de obicei perceput ca durere. Poate fi o jena surda, vaga, putin ingrijoratoare sau poate deveni rapid o senzatie severa, intensa, de presiune precordiala. Are localizare variabila, dar cel mai frecvent este resimtita langa stern. Poate iradia in umarul stang si in jos pe marginea interna a bratului stang , chiar si in degete, drept in spate, in gat, maxilare si dinti, si ocazional in jos pe marginea interna a bratului drept. Poate fi de asemenea resimtita in abdomenul superior.
Angina pectorala este in mod tipic declansata de activitatea fizica si de obicei nu persista mai mult de cateva minute, disparand la repaus.
Diagnosticul se bazeaza pe acuzele caracteristice de disconfort toracic declansat de efort si ameliorat de repaus.
Principiul major al tratamentului este de a preveni sau de a reduce ischemia si de a diminua simptomele. Boala subiacenta, de obicei ateroscleroza, trebuie delimitata si principalii factori de risc trebuie eliminati.
Cauza este reprezentata de obicei de obstructia critica a arterelor coronare datorita aterosclerozei. Angina pectorala apare atunci cand travaliul cardiac si necesarul miocardic de oxigen depasesc capacitatea arterelor coronariene de a asigura aportul de sange oxigenat. Frecventa cardiaca, tensiunea sistolica sau presiunea arteriala si contractilitatea sunt factorii determinanti majori ai necesarului miocardic de oxigen. O crestere a oricaruia din acesti factori in conditiile unui flux sangvin coronarian scazut poate induce. Astfel, la un pacient cu un grad critic de stenoza coronariana, efortul fizic induce angina ameliorata de repaus.
Disconfortul din angina pectorala nu este de obicei perceput ca durere. Poate fi o jena surda, vaga, putin ingrijoratoare sau poate deveni rapid o senzatie severa, intensa, de presiune precordiala. Are localizare variabila, dar cel mai frecvent este resimtita langa stern. Poate iradia in umarul stang si in jos pe marginea interna a bratului stang , chiar si in degete, drept in spate, in gat, maxilare si dinti, si ocazional in jos pe marginea interna a bratului drept. Poate fi de asemenea resimtita in abdomenul superior.
Angina pectorala este in mod tipic declansata de activitatea fizica si de obicei nu persista mai mult de cateva minute, disparand la repaus.
Diagnosticul se bazeaza pe acuzele caracteristice de disconfort toracic declansat de efort si ameliorat de repaus.
Principiul major al tratamentului este de a preveni sau de a reduce ischemia si de a diminua simptomele. Boala subiacenta, de obicei ateroscleroza, trebuie delimitata si principalii factori de risc trebuie eliminati.
Postări
0 Responses to "Angina pectorala"
Trimiteți un comentariu