Melanomul

Melanomul este o tumora maligna ce se dezvolta in melanocite - celulele care produc melanina si care se gasesc in piele, par si membranele ochiului. Melanina este o substanta pigmentara ce determina culoarea pielii.
Melanomul este o forma rara, dar grava de cancer cutanat, deoarece metastazeaza rapid, invadand alte organe. Desi melanomul nu reprezinta decat 5% din cancerele pielii, el provoaca 75% din decesele cauzate de cancerele cutanate.
Cele mai frecvente forme de cancer ale pielii sunt carcinomul bazocelular si carcinomul spinocelular. Carcinomul bazocelular afecteaza cu precadere persoanele peste 50 ani si reprezinta 90% din cancerele cutanate. Evolutia sa este foarte lenta, iar capacitatea de metastazare redusa.

Descoperit si tratat inca din primele stadii, 90% din cazurile de melanom pot fi tratate cu succes.
Depistarea precoce a acestui tip de cancer cutanat este cea mai buna metoda de reducere a mortalitatii. Rata de succes in tratamentul cancerului de piele este in mod ipotetic de 100%, daca toate cazurile ar fi tratate inainte de aparitia metastazelor. De aici si importanta unui consult medical inca de la primele semne de suspiciune, cu atat mai mult cu cat primele manifestari ale cancerului nu sunt dureroase. Desi partile corpului expuse la soare prezinta un risc crescut, cancerul de piele se poate dezvolta in orice regiune a corpului.
Expunerea la radiatiile ultraviolete emise de soare constituie principala cauza a cancerelor de piele; sursele artificiale de radiatie sunt de asemenea incriminate. Riscurile de a dezvolta acest tip de cancer depind de zona geografica: Africa de Sud si Australia inregistreaza cel mai mare numar de cazuri (la persoanele cu pielea alba).
In cazul carcinoamelor, efectul nefavorabil al expunerii la radiatiile ultraviolete este cumulativ: efectele asupra pielii incep din copilarie si se pot amplifica pe tot parcursul vietii. In schimb, in cazul melanoamelor, se pare ca expunerea intensa, in special cea provocata de arsurile solare, poate fi deosebit de periculoasa.
Incidenta cancerelor de piele creste in fiecare an cu 5% in intreaga lume.
Varsta medie de diagnostic a melanomului este de 53 ani. Totusi, melanomul este cel mai frecvent tip de cancer la femeile de 25 – 29 ani si pe locul doi, dupa cancerul de san la femeile de 30 -34 ani.

Semne si simptome

Peste 80% din pacienti observa o leziune pigmentara, de culoare neuniforma, cu margini neregulate care creste in diametru sau proeminenta.
In unele cazuri, un nev preexistent (alunita) se poate transforma – sangereaza, se usuca sau isi schimba culoarea, marimea sau forma. O alunita normala este o pata bruna, neagra sau rosiatica, plata sau usor in relief; are o forma rotunda sau ovala, cu margini regulate si masoara de obicei mai putin de 6 mm in diametru.
Daca forma sau culoarea devin neregulate, iar diametrul depaseste 6 mm, sau daca pata sangereaza, trebuie consultat de urgenta medicul.
Alte simptome, precum sangerarea, pruritul, ulcerarea si durerea constatate la o leziune pigmentara sunt mai putin comune si necesita consult medical de urgenta.

Cauze

Melanomul extensiv in suprafata se dezvolta indeosebi pe regiunile cu expunere intermitenta si intensa la soare (pe trunchi la barbati; pe picioare si spate la femei). Melanomul malign lentigo este mai frecvent pe partile expuse in mod obisnuit la soare: fata, gat si brate.
Incidenta bolii este in crestere la indivizii cu pigment melanic redus, care traiesc in zone calde, aproape de ecuator, fapt ce sugereaza un rol cauzativ al radiatiilor ultraviolete.
Cancerul este rezultatul unei interactiuni complexe dintre diferiti factori, atat genetici cat si de mediu. Totusi, expunerea excesiva la radiatiile ultraviolete este principalul factor de risc in dezvoltarea melanomului, indiferent daca radiatiile provin de la soare sau de la aparatele de bronzare.
Aproximativ 40 -50% din melanome se dezvolta din nevii pigmentari, restul din melanocitele din pielea normala. Leziunile precanceroase cuprind nevii atipici (displazici). Cazurile foarte rare de melanoame in copilarie se dezvolta dintr-un nev congenital gigant. Desi melanoamele pot surveni in timpul sarcinii, sarcina nu creste riscul ca un nev sa se transforme intr-un melanom. De altfel, nevii isi schimba frecvent dimensiunea si culoarea in timpul sarcinii.
Intrucat o mica parte din cazurile de melanom cutanat apar prin transformarea nevilor preexistenti, indepartarea tuturor nevilor melanocitari nu garanteaza prevenirea aparitiei melanomului.
Totusi, pentru indivizii cu numerosi nevi (comuni sau displazici) sau cu antecedente familiale de melanom, autoexaminarea pielii este de mare importanta pentru detectarea precoce a cancerului cutanat.

Factori de risc

- Principalul factor de risc pentru melanoame este expunerea la soare. Cremele solare protejeaza in special impotriva radiatiilor UVB (cele care cauzeaza arsuri) si mai putin impotriva radiatiilor UVA. Desi radiatiile UVA si UVB afecteaza in mod diferit pielea, ambele pot determina transformari cutanate ce pot duce la aparitia cancerului. De asemenea, radiatiile emise de aparatele de bronzare pot fi nocive pentru piele.
Alti factori de risc sau semnele de alarma pentru melanom sunt:
- un nev care isi schimba aspectul (principalul semn de alarma clinic)
- nevi atipici sau displazici
- numar mare de nevi comuni (> 100)
- nev gigant congenital (> 20 cm in diametru la un adult)
- antecedente de melanom
- sensibilitate la soare / antecedente de arsuri solare
- cazuri de melanom in familie (rude de gradul 1)
- antecedente de carcinom bazocelular sau de carcinom spinocelular
- varsta peste 50 ani
- xeroderma pigmentosum – afectiune rara, ereditara, caracterizata prin aparitia unor pete pigmentare pe zonele expuse, ce evolueaza spre epitelioame multiple, responsabile de deces in timpul adolescentei
pacientii cu psoriazis care efectueaza un tratament radiatii ultraviolete A