Crema antireumatica "Puterea Calului"

Se afișează postările cu eticheta herpes. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta herpes. Afișați toate postările

Boli ce se trateaza cu ajutorul socului

Gripa, guturai, sensibilitate la epidemiile de gripă -
vaccinurile antigripale cele mai sofisticate au acum o concurentă
serioasă: tinctura de fructe de soc. Cel puţin aşa susţin cercetătorii, care
au testat extractul pe zeci de tipuri de virusuri care produc gripa.
Concluzia: substanţele conţinute de fructele de soc blochează infectarea
celulelor sănătoase de către virusurile gripale şi, ca atare, stopează
boala, atât în fazele incipiente, cât şi în cele avansate. Acţiunea fructelor
de soc este deocamdată unică în lume, nici un alt medicament de sinteza
sau natural neajungând la asemenea performante. Preventiv, în timpul
epidemiilor de gripă care se fac deja simţite la începutul toamnei, se fac
cure de două săptămâni, timp în care se iau 2-3 linguri de tinctură de soc
pe zi. Dacă gripa v-a „prins” deja, luaţi pe parcursul unei zile 2-4 linguri
de tinctură diluată în apă, timp de 7-10 zile la rând. Vindecarea se va
face mult mai rapid, iar în plus, vor fi mult diminuate anumite
simptome, cum ar fi febra, durerile musculare, stările de slăbiciune.
Obezitate, îngrăşare - Schema de administrare folosită în acest tratament
este cea prezentată la modul de obţinere a tincturii de soc.
Constipaţie, constipaţie cronică, colita de putrefacţie - se
administrează dimineaţa, pe nemâncate, una-trei linguri de tinctură de
soc, diluate într-o cană de apă. Tratamentul se face vreme de patru
săptămâni la rând şi se poate relua, la nevoie, după o pauză de 5-7 zile.
Herpes - atunci când apar primele simptome ale unei erupţii
herpetice (uşoară febră, nervozitate, usturime sau mâncărimi), se ia câte
o lingură de tinctură, diluată în jumătate de pahar de apă, din oră în oră,
în total 3-4 doze. Se menţine tratamentul vreme de o săptămână.
Anumite principii active din fructele de soc anihilează mecanismul
enzimatic prin care virusurile pătrund în celulele sănătoase, stopând
astfel boala ori grăbind vindecarea. Un fenomen similar se petrece şi în
cazul infecţiei cu temutul virus HIV, despre al cărei tratament vom vorbi
în continuare.
Adjuvant în tratamentul infecţiei cu HIV - se fac tratamente de
lungă durată cu tinctură de fructe de soc. Se administrează 2-4 linguri pe
zi, pe stomacul gol, în cure de 45 de zile, cu o săptămână de pauză, după
care se reia.
Pentru îmbunătăţirea vederii nocturne, adjuvant în tratarea
bolilor oculare - se iau zilnic 3-4 linguriţe de pulbere de fructe uscate
de soc. Administrarea se face pe stomacul gol, în cure de 3-4 săptămâni.
Anumiţi pigmenţi (care dau culoarea neagră boabelor), vitaminele şi
mineralele din compoziţia acestor fructe au un efect excepţional asupra
ochilor.
Adjuvant în tratarea tumorilor maligne şi benigne - o cură de
treizeci de zile cu tinctură de fructe de soc, administrată câte 2 linguri pe
zi, are efecte surprinzător de puternice, prin activarea sistemului
imunitar, element extrem de important în tratarea acestei categorii de
afecţiuni.
Psoriazis, alergie cutanată, sclerodermie, boli de piele
rezistente la tratamentele clasice - mai ales în lunile octombrie-
noiembrie, când multe boli de piele, cum ar fi psoriazisul sau
sclerodermia, tind să recidiveze sau să se agraveze, cura cu suc sau tinctură de fructe de soc este cât se poate de binevenită. Se
administrează zilnic 1-2 linguriţe de suc sau 3-4 linguriţe de tinctură, pe
o perioada de minimum patru săptămâni.
Precauţii şi contraindicaţii
Întrucât are un efect laxativ şi purgativ puternic, tinctura din
fructe de soc va fi administrată cu prudenţă în doze mari (peste 2 linguri
pe zi), pentru a nu accelera prea mult tranzitul intestinal. Cu excepţia
cazurilor în care se foloseşte tinctură de fructe de soc pentru slăbire
rapidă sau contra constipaţiei, este indicat să se ia zilnic şi câte una-
două linguriţe de pulbere de creţişoară (Alchemilla vulgaris) sau de
scoarţă de stejar (Quercus sp.), pentru a ţine sub control tranzitul
intestinal.
Preparatele obţinute din fructele de soc proaspete, mai ales
tinctură şi sucul, sunt contraindicate în cazurile de diaree acută şi
cronică, precum şi în cazul colitei de fermentaţie.
Persoanele care au un colon sensibil sau suferă frecvent de
balonare ar fi bine să consume în paralel cu preparatele din fructe de soc
şi anumite condimente cu rol carminativ şi antiinflamator intestinal:
seminţe de fenicul, seminţe de chimen, busuioc, mentă.
Atenţie la toxicitatea socului
Fructele de soc sunt foarte puternice ca remediu, fiind mai degrabă
medicament decât aliment. Şi ca orice medicament ingerat în doze prea
mari, poate da reacţii adverse cât se poate de neplăcute: vomă, arsuri la
stomac, inflamarea gâtului, dificultăţi în respiraţie.
Dozele periculoase sunt de 200 de grame de fruct sau de suc şi de
300 de grame de tinctură pe zi.






Read more....

Afectiuni tratate cu propolis

7 afecţiuni specifice primăverii care se previn şi se tratează cu
propolis

Gripa, guturaiul - un studiu realizat de către un cercetător
german, A. Scheller, a arătat că la pacienţii care iau 50 de picături de
tinctură de propolis de patru ori pe zi, probabilitatea de a face o infecţie
cu virusul gripal scade cu până la 40%. De asemenea, la majoritatea
pacienţilor trataţi astfel cu propolis, timpul de vindecare se reduce la 3-4
zile, faţă de 6-7 zile la lotul martor.
Bronşita, bolile respiratorii cu secreţii abundente - se ia de
patru ori pe zi câte o lingură de miere propolizată, în cure de 3
săptămâni. Propolisul este un excelent antibiotic, care acţionează
progresiv inhibând dezvoltarea bacteriilor, refacând ţesuturile lezate de
către acestea, favorizând eliminarea secreţiilor în exces de pe căile
respiratorii.

Gastrita, ulcerul - se pun 30 de picâturi de tinctură de propolis
pe o felie de pâine albă uscată se amestecă bine şi se înghite pe stomacul
gol. Se iau 4-6 asemenea doze pe zi, care au efect cicatrizant asupra
peretilor gastrici, reglează cantitatea de sucuri acide secretate. Reţineţi,
însă, că dacă nu se administrează pe o cantitate suficient de mare de pâine uscată, tinctura poate agrava, din cauza alcoolului pe care îl
conţine, gastrita.
Colita de fermentaţie şi de putrefacţie - se pun 50 de picături
de tinctură de propolis într-o lingură de miere şi se inghit pe stomacul
gol. Se iau 3 asemenea doze pe zi, înainte de masă. Vindecarea apare în
maximum 5 săptămâni. La persoanele cu colită de fermentaţie pe care
mierea de albine o agravează, se va lua aceeaşi cantitate de tinctură de
propolis pe pâine uscată. Medicul bulgar S. Nikolov a facut un studiu cu
acest tratament pe 45 de pacienţi suferind de colită, observând după o
lună la 43 dintre ei reacţii pozitive. În general, după maximum 20 de
zile, durerea şi celelalte simptome deranjante au dispărut, tratamentul
fiind continuat doar pentru consolidarea efectului.
Astenia - anumite substanţe numite flavonoide din compoziţia
propolisului au efecte excepţionale în tratarea asteniei de primăvară. Ele
au efecte tonice nervoase, împiedică degradarea unor vitamine esenţiale
pentru organism (cum ar fi vitamina C), relansează activitatea
hormonală. Contra asteniei de primăvară se face o cură de trei
săptămâni cu miere propolizată, timp în care se iau 6 linguriţe din acest
preparat pe zi.
Căderile imunitare - studii facute în paralel în Japonia, Statele
Unite, Rusia au pus în evidenţă faptul ca propolisul activează foarte
puternic sistemul imunitar. Extractul alcoolic de propolis (adică
tinctura) administrat sistematic măreşte producţia de celule specializate
ale sistemului imunitar, le face mai „agresive”, ceea ce determină o mult
mai mare rezistenţă la infecţiile cu orice tip de germen. Pentru creşterea
imunităţii se face o cură de 3 săptămâni, timp în care se iau câte 30-40
de picături de tinctură de propolis, de 4 ori pe zi.
Hipertensiunea şi tulburările de ritm cardiac - cercetările
făcute în spitalul de cardiologie din Jiangsu, China, au pus în evidenţă
că administrarea a 300 mg de propolis (aproximativ 150 de picături de
tinctură) zilnic conduce la scăderea presiunii arteriale, la normalizarea
ritmului cardiac, la scăderea cantităţii de colesterol din sânge. De
asemenea, s-au constatat efecte de refacere a elasticităţii vaselor de
sânge.

Alte boli care se tratează cu propolis

Boala canceroasă - peste 30 de studii, cu efecte mai mult decât
promiţătoare, cu extracte de propolis, folosite atât intern cât şi extern,
s-au făcut în diverse laboratoare de medicină experimentală şi spitale
din întreaga lume. Folosit intern, 30-50 de picături de tinctură
administrate de 4 ori pe zi, propolisul împiedică dezvoltarea celulelor
maligne, creşte capacitatea sistemului imunitar de a fagocita celule
canceroase, ajută la restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de
cancer. Rezultate bune s-au obţinut cu tratamentul intern cu propolis în
tratarea cancerului la sân, a cancerului de colon şi genital, a
melanomului malign, a metastazelor pulmonare şi hepatice. Un studiu
facut în Iugoslavia mai pune în evidenţă că administrarea sistematică a
propolisului înlătură o bună parte a efectelor nefaste ale aplicării
radioterapiei în cancer. De asemenea, propolisul are efecte extraordinare
utilizat extern, pe plăgile canceroase.
Giardia - infecţia cu protozoarul Giardia lamblia cedează la un
tratament de 30 de zile făcut cu tinctură de propolis. Se iau 50 de
picături pe o bucăţică de pâine, de patru ori pe zi, înainte de masă.
Tuberculoza - un studiu făcut într-un spital din Rusia de V.H.
Karinova şi E.I. Rodionova pe 135 de pacienţi cu tuberculoză a avut
rezultate uimitoare. Ele au administrat, vreme de 10 luni, câte 7-10 ml
de tinctură pe zi. La trecerea acestui interval de timp, la aproape 25%
dintre pacienţi s-a constatat remisia completă a bolii, iar la ceilalţi - cu
excepţia a 12 pacienţi - îmbunătăţiri substanţiale ale stării de sănătate.
Toţi cei 12 pacienţi care nu au răspuns la acest tratament sufereau de
tuberculoză renală.

Tratamente externe cu propolis

Herpes cu diferite localizări - se aplică pe locul afectat tinctură
de propolis prin picurarea directă cu o pipetă, şi nu prin ştergerea cu un
tampon de vată (deoarece propolisul tinde să precipite mai rapid pe
tampon), până se creează o mică crustă pe suprafaţa tratată. Se repetă
procedura de 2-3 ori pe zi. Timpul de vindecare scade în 80% din cazuri
de 3-4 ori, iar posibilitatea de recidivă se înjumătăţeşte - aşa sună
concluziile unui studiu suedez efectuat în 1995.
Eczeme infecţioase - se pun zilnic comprese cu tinctură de
propolis care se ţin vreme de o oră. În eczemele uscate se fac aplicaţii
cu unguent de propolis sau cu cremă de gălbenele şi propolis, de 2-3 ori
pe zi.
Arsuri - în arsurile uşoare se fac aplicaţii cu unguent de propolis
sau unguent de propolis şi tătăneasă. În arsurile grave se aplică tinctură
de propolis - produce usturimi foarte puternice, dar efectele sale
vindecătoare sunt uimitoare.
Coşuri, acnee, furuncule, abcese - se aplică pe locul afectat
tinctură de propolis cu un tampon de vată. Efecte uimitoare în tratarea
coşurilor şi acneei are un preparat numit „Dermogent”, pe bază de
propolis şi alte câteva plante (rostopască, tătăneasă, coada-şoricelului
etc.), care în 24-48 de ore provoacă dispariţia formaţiunilor tratate de pe
piele.
Cancer de piele, tumori exteriorizate - se pune, vreme de o oră
pe zi, o compresă cu tinctură de propolis pe locul afectat. După
scoaterea compresei cu tinctură de propolis, pielea se lasă să se zvânte
la aer vreme de minimum 30 de minute. Tratamentul se face 30-60 de
zile încontinuu.
Ulceraţii pe piele, ulcer varicos - 64 de pacienţi cu ulcere de
gambă, cu vârste între 23 şi 98 de ani, au fost trataţi cu tinctură de
propolis şi unguent. S-au făcut aplicaţii zilnice cu tinctură pe zona
ulcerată şi tratament la periferie cu unguent de propolis. Durata
tratamentului a fost între 4 şi 12 săptămâni. La final, 19 din cei 64 de
pacienţi nu mai aveau nici un semn clinic al bolii, iar alţi 39 de pacienţi
erau într-o condiţie mult îmbunătăţită.

* Precauţii şi contraindicaţii

La anumite persoane propolisul poate da, administrat intern sau
în contact cu pielea, reacţii alergice. Din acest motiv, înainte de a începe
un tratament cu acest produs este necesar să facem un test, administrând
intern sau aplicând pe piele câteva picături de tinctură şi văzând care
este reacţia. Dacă apar senzaţii neplăcute de iritaţie, inflamaţie, dacă se
declanşează catar respirator sau apare înroşirea pielii, nu se va face
tratament cu propolis. Un substitut excelent pentru propolis sunt
mugurii de plop şi tinctură de muguri de plop, care au efecte relativ
similare, dar sunt mult mai bine tolerate de către organism.


Read more....
Blog Widget by LinkWithin