Cura cu hrean

Pentru aparatul respirator


Frunzele sale lunguieţe sunt printre primele care ies pe câmp şi prin
pârloage primăvara. Poate din acest motiv este şi aşa de utilizat pe
timpul primăverii în medicina populară românească, pentru că
rădăcinile sale sunt uşor de reperat cu ajutorul frunzelor care se grăbesc să iasă la lumină. Dar mai este un lucru: hreanul vindecă o multitudine de afecţiuni respiratorii care se agravează la început de primăvară, când organismul este extrem de sensibil la feluritele infecţii. Din acest motiv este foarte bine să cunoaştem mai multe despre cura cu această plantă de primăvară, care se dovedeşte salvatoare în multe boli de sezon.

Desfăşurarea curei

Intern: Zece linguri de hrean dat prin răzătoarea fină se amestecă
bine cu treizeci de linguri de miere şi se lasă la macerat vreme de trei-
patru zile, într-un borcan închis ermetic. După trecerea acestui interval
de timp, se începe administrarea preparatului, din care se iau 1-2
linguriţe de patru ori pe zi. Un tratament dureazăa între 20 şi 40 de zile,
putand fi reluat de câte ori este nevoie pe parcursul anului.
Extern: Se da o rădăcina de hrean prin răzătoare şi apoi se înveleşte
într-o bucată subţire de pânză (tradiţia populară cere ca această pânză să
fie de culoare roşie). Cataplasma obţinută astfel se aplică pe rădăcina
nasului şi pe frunte, pentru bolile care afectează căile respiratorii
superioare, şi pe zona pieptului pentru bolile bronho-pulmonare. Se ţine
hreanul pe piele vreme de 2-10 minute, cu atenţie însă, să nu producă
arsuri, întrucât conţine substanţe extrem de iritante pentru cei cu
tegumentele sensibile. Tratamentul se repetă o dată pe zi, până la
vindecarea completă.

Efectele curei cu hrean

Folosită intern, rădăcina de hrean este un excelent antibiotic,
stimulează capacitatea naturală de apărare a organismului în faţa
infecţiilor respiratorii, ajută la eliminarea secreţiilor patologice din
arborele bronşic şi plămâni. De asemenea, combate accesele de tuse,
inclusiv de tuse convulsivă. Extern, este un încălzitor şi un drenor
redutabil, stimulând foarte puternic procesele de eliminare a secreţiilor
de pe căile respiratorii şi avănd efecte antiinfecţioase directe.

Câteva recomandări terapeutice

Cura internă cu hrean este un remediu care nu dă greş în bronşitele
acute şi cronice, precum şi în astmul bronşic. Este indicată persoanelor
care au ieşit din iarna cu probleme cronicizate, cum ar fi rinita, sinuzita,
tusea persistentă.
În cazul rinitei şi sinuzitei cronice, se obţin rezultate excepţionale
prin aplicarea cataplasmei pe zona frunţii - o aplicaţie care desfundă
prompt nasul şi căile respiratorii superioare, ce determină eliminarea
masivă de secreţii patologice.
Aplicată pe zona pieptului, cataplasma cu hrean va fi un adjuvant
excepţional în cazurile de pneumonie, viroză pulmonară şi tuberculoză
pulmonară, la fel ca şi cura internă cu hrean.
Precauţii: În contact cu pielea, hreanul poate produce iritaţii foarte
puternice, asemeni unor arsuri. Din acest motiv va fi aplicat extern la
început doar pe perioade de timp foarte scurte, mărindu-se timpul de
expunere, doar dacă nu apare reacţia iritativă puternică.

Read more....

SINUZITA

Sinuzita este o inflamatie ce afecteaza una sau mai multe din cele patru perechi de cavitati ale oaselor craniene, numite sinusuri. Inflamatia sinusurilor este de obicei cauzata de o infectie.
Sinusurile sunt cavitati ale oaselor craniene, acoperite cu o mucoasa identica cu mucoasa nazala. Fiecare sinus comunica cu fosele nazale prin mici conducte ce asigura trecerea aerului.
Sinusurile sunt denumite corespunzator asezarii lor: sinus maxilar, frontal, sfenoidal sau etmoidal. In mod similar, in functie de sinusul infectat, vorbim de sinuzita frontala, maxilara, sfenoidala sau etmoidala.
O infectie nazala virala sau bacteriana duce la inflamarea mucoasei nazale, existand riscul obstruarii sinusurilor. Mucusul nu mai este drenat in mod normal, creand conditii propice multiplicarii microbilor. Durerea si senzatia de presiune la nivelul fetei, caracteristice sinuzitei, se datoreaza acumularii unor colectii purulente la nivelul sinusurilor.

Tipuri de sinuzita

Sinuzita acuta

Tratata in mod adecvat, sinuzita se vindeca in trei saptamani si nu survine mai des de trei ori pe an. In majoritatea cazurilor, sinuzita este urmarea unei infectii virale a cailor respiratorii superioare.
Alti factori:
» abces dentar
» alergii
» poluare atmosferica
» polipi nazali
» deviatie de sept nazal

Sinuzita cronica

Sinuzita este considerata cronica atunci cand este recurenta sau cand manifestarile sale depasesc sase saptamani. Daca sinuzita nu raspunde la tratamentele obisnuite sau daca nu este tratata, ea evolueaza in sinuzita cronica. In general, cronicitatea se instaleaza dupa cateva pusee de sinuzita acuta.
Sinuzita se poate explica printr-o serie de factori: alergii la parul unor animale, la acarieni, polen, ciuperci sau la alte substante ce pot provoca inflamatii ale mucoasei nazale.
Alti factori posibili:
» tabagismul (activ sau pasiv)
» sistemul imunitar slabit
» o anomalie anatomica: deviatie de sept nazal
» polipi nazali
» natatia
» inhalarea de cocaina
» un traumatism facial ce provoaca o obstructie a unui sau mai multor sinusuri

Semne si simptome

» durere faciala (deasupra sprancenelor, a dintilor, in jurul ochilor si in spatele acestora)
» senzatii dureroase de presiune in zona sinusurilor
» congestie nazala
» secretii nazale galbene sau verzui, purulente in cazul unei infectii bacteriene. Daca secretiile sunt limpezi, este vorba de o raceala (in acest caz antibioticele nefiind utile)
» tuse
» febra usoara si o stare generala de rau
» diminuare sau pierdere a simtului olfactiv
In cazul unei sinuzite cronice, simptomele sunt aceleasi, dar dureaza mai mult timp (peste 6 saptamani).

Cauze si factori de risc

Sinuzita acuta este deseori rezultatul unei infectii virale a tractului respirator superior, dar alergenii (substante care provoaca alergii) sau substantele poluante pot fi de asemenea cauze ale sinuzitei acute.
Bacteriile responsabile de sinuzita acuta sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, si Moraxella catarrhalis. Aceste microorganisme, alaturi de stafilococul auriu si de bacteriile anaerobe sunt responsabile pentru sinuzita cronica.
Ciupercile duc la aparitia sinuzitei cronice in special la pacientii cu boli ce afecteaza sistemul imunitar (SIDA, leucemie, diabet).

Factori de risc
» o infectie a cailor respiratorii superioare (principalul factor)
» tabagismul (activ sau pasiv)
» mediul de viata umed sau poluat
» varsta. Desi sinuzita apare uneori la sugari si copii mici, ea este mult mai frecventa in randul adultilor. Sinusurile se formeaza progresiv pana la varsta de 12 ani.
» antecedentele personale de sinuzita
» alergiile respiratorii (rinita alergica, astmul alergic)
» malformatii congenitale nazale sau ale sinusurilor – ce determina obstruarea acestora din urma
» polipi nazali
» abcese dentare
» boli ce afecteaza sistemul imunitar (leucemie, SIDA, diabet)
» fibroza chistica

Read more....