ORZUL

Puţini ştiu că această cereală cu boabele tari şi cu gustul destul de
aspru este printre primele plante cultivate pe Terra, cu 4000 de ani în
urmă ea fiind întâlnită pe mari suprafeţe, din Egipt şi până în India. În
China, este considerată una dintre cele cinci plante sfinte, fiind folosită
atât ca aliment, cât şi ca bază pentru o gamă impresionantă de
medicamente naturiste. În Europa, orzul e consumat în cantităţi tot mai
mari în ultimii ani ca suc, obţinut prin centrifugarea plantelor tinere, şi
sub formă de fulgi, obţinuti prin presare la rece. Aceşti fulgi sunt foarte
digerabili şi pastrează practic nealterate proprietăţile terapeutice ale
boabelor de orz, proprietăţi care vom vedea ca nu sunt deloc de neglijat:
Hepatita de toate tipurile, sechelele posthepatice şi hepatita cronică evolutivă - fulgii de orz au efect drenor hepatic şi ajută la
regenerarea celulelor din ficat. Au un efect foarte bun mai ales preparaţi
cu miere de albine şi fructe, cum ar fi afinele, cătina, merele, gutuile.
Hipotensiunea - consumul regulat de fulgi de orz măreşte pe cale
naturală tensiunea arterială, fără a apărea riscul hipertensiunii, tensiunii
arteriale oscilante sau al palpitaţiilor. De asemenea, orzul este cunoscut
pentru efectele sale de prevenire a ischemiei cardiace.
Diaree, dizenterie şi febra tifoidă (adjuvant) - se consumă fulgi
de orz în amestec cu infuzii îndulcite din plante, cum ar fi menta,
busuiocul, ceaiul negru.
Atonia gastrică şi intestinală, probleme de digestie şi apetit la persoanele sedentare - se consumă dimineaţa şi seara câte o farfurie de
fulgi de orz combinaţi cu fructe acrişoare, tăiate mărunt (mere,
grapefruit, afine, cătină, coacăze) şi miere.
Tuberculoză, bronşita cronică - fulgii de orz sunt amestecaţi cu
lapte fierbinte, miere şi un vârf de cuţit de pudră de ghimbir. Se consumă această combinaţie uşoară, foarte hrănitoare şi cu efecte de
stimulare a imunităţii, la micul dejun şi cină.