OVAZUL

Într-o scriere antică se arată că dacii şi germanii erau printre
singurele popoare care foloseau această cereală ca aliment de bază. Mai
târziu, în Evul Mediu, populaţiile nordice din Europa au adoptat şi ele
ovăzul, care este un excelent energizant în perioadele cu vreme rece şi
umedă. În prezent, el este larg folosit sub forma de fulgi, care sunt mai
digerabili şi mai gustoşi decât cei de orz, fiind recomandaţi cu precădere
pentru:

Hipotiroidie - ovăzul este un excelent stimulent al funcţiei
tiroidiene. Fulgii de ovăz vor fi introduşi pe termen lung în dieta
persoanelor suferinde de această afecţiune. Suplimentar, se bea pe
parcursul unei zile un „ceai” obţinut din 7 linguri de boabe fierte vreme
de jumătate de oră într-un litru de apă. Acest preparat are efecte
stimulente foarte puternice, fiind recomandat şi în stările de astenie,
surmenaj şi somnolenţă, pentru tratarea pietrelor la rinichi, a gripei şi a
unor disfuncţii sexuale la bărbaţi.
Adjuvant în sterilitate şi impotenţă - studii recente arată că la
popoarele care consumă cantităţi mari din această cereală, vârsta medie
la bărbaţii care ajung la andropauză este mult mai ridicată, iar fertilitatea
se menţine până la vârste impresionante.
Sensibilitate la răceli la persoanele meteosensibile - consumul
regulat de fulgi de ovăz măreşte rezistenţa la variaţiile bruşte de climă,
mai ales la răcire, întărind sistemul imunitar şi conferind un tonus psihic
foarte bun.
Nisip (microlitiaza) la vezica biliară şi rinichi - 4 linguri rase de
fulgi de ovăz se fierb la foc mic într-un litru de apă vreme de 20 de
minute, după care se filtrează. Se consumă acest decoct pe parcursul
unei zile, o cură durând 14 zile. Acest tratament este util şi în diabet,
gută şi hepatită, ca adjuvant.