GHINDA

În octombrie, frumoasele fructe ale stejarilor, cu pălăriuţele lor
aşezate pe creştet, formează un adevărat covor în padurile de deal şi de
câmpie sau în preajma arborilor solitari. În urmă cu un secol, ghindele
erau considerate o adevărată bogăţie, culeasă cu grijă, pentru a fi
folosită ca medicament pentru oameni şi ca aliment pentru animale, pe perioada iernii. Ele erau, totodată, şi obiecte de veneraţie magică. Astfel,
se credea că ghindele conţin în ele o tainică esenţă a vigorii stejarului,
capabilă să redea puterile celor bolnavi sau obosiţi, să prelungească
tinereţea şi să aducă noroc şi prosperitate. Ghinda se administra uscată
şi pisată, sub formă de decoct, plămădită în vin sau sub formă unei
„cafele” .

Preparate din ghindă

Pulberea de ghindă - se culeg ghindele şi se lasă să se usuce într-
un loc călduros şi bine ventilat, în strat de 2-3 degete grosime, timp de
3-4 săptămâni. După ce s-au uscat, se macină cu râşniţa electrică de
cafea sau se pisează în piuă, iar din pulberea obţinută se administrează
câte 3-4 linguriţe pe zi.
Cafeaua de ghinda - pe o tavă încinsă se prăjesc, vreme de un sfert
de oră, ghinde şi seminţe de năut (în proporţia 2:1), amestecându-le
mereu, aşa încât să nu se rumenească prea tare. Se macină şi se obţine o
pulbere maronie - cafeaua de ghindă. Se pun la o jumătate de cană de
apă (150 ml) 1-3 linguriţe din această pulbere, după care se mai lasă să
fiarbă 2-3 minute. Se consumă caldă. Iată în continuare câteva indicaţii
terapeutice:

Diaree, dizenterie - se iau 3-4 linguriţe de pulbere de ghindă pe
zi, pe stomacul gol. Planta se ţine sub limbă vreme de câteva minute,
după care se înghite cu apă. În cazurile grave, doza se poate mări până
la 10 linguriţe pe zi, acest leac vegetal având o toxicitate foarte scăzută.
Adjuvant în hemoragii interne - se administrează pe stomacul
gol 2-3 linguriţe de pulbere de ghindă, foarte fin măcinată. Dacă
hemoragia este puternică, se fierb 6 linguriţe de pulbere de ghindă într-o
cană de apă, vreme de două minute, după care se filtrează şi se consumă
pe stomacul gol, în doză unică.
Colita de fermentaţie, enterita - se beau 2-3 căni de cafea de
ghinda pe zi. Acest preparat nu se va îndulci şi va fi băut întotdeauna pe
stomacul gol, înainte de masă.
Ulcer, gastrită - se administrează câte 1 linguriţă de pulbere de
ghindă de 2-3 ori pe zi, între mese sau atunci când apar dureri (dar
întotdeauna pe stomacul gol). Acest remediu are efecte antiacide,
calmante gastrice şi cicatrizante.
Debilitate, anemie - se face o cură de o lună, timp în care se
administrează în fiecare zi câte 3 linguriţe rase de pulbere de ghindă.
Pentru a nu apărea constipaţia, se administrează concomitent şi tărâţe de
grâu, miere, fructe proaspete.
Surmenaj, dureri de cap pe fond de oboseală - se bea o cafea
de ghindă (obţinută din 2-4 linguriţe la o cană de apă) îndulcită cu
miere. Are un efect energizant oarecum asemănător cu cel al cafelei
clasice, dar fără să mai apară acea accentuare a oboselii, resimţită după
trecerea efectului cofeinei.