Uleiul de ricin


Ricinul este un arbust adus din India în Europa cu milenii în urmă.Prima extracţie a uleiului de ricin a avut loc, se pare, acum nu mai puţin de şase mii de ani şi tot de atunci este folosit şi în terapie, fiind probabil cel mai vechi medicament de semisinteză din lume. Care sunt proprietăţile sale? În primul rând, deblochează tranzitul intestinal şi intensifică eliminarea materiilor toxice din organism. Apoi, folosit extern, este un adevărat elixir pentru piele, păr şi mucoase, având proprietăţi trofice, antimicrobiene, antitumorale. Atât în farmacia, cât şi în medicina populară românească, era un leac de căpătâi, având foarte multe aplicaţii.
Iată-le pe cele mai importante dintre ele:
Constipaţie, constipaţie atonă - În cazurile uşoare se ia o
lingură pe zi, dimineaţa. În cazurile cronice se iau 3-4 linguri pe zi, pe
stomacul gol. Tratamentul se face vreme de două săptămâni, urmat de
una-două săptămâni de pauză, pentru a nu da dependenţă. Este un
remediu eficient şi în cazul persoanelor sedentare sau imobilizate la pat.
Viermi intestinali - Se consumă dimineaţa 100-200 g de seminţe
de dovleac, după care se iau 1-2 linguri de ulei de ricin. Tratamentul se
repetă şapte zile la rând.
Lipoame - se unge în fiecare zi zona afectată cu
ulei de ricin vreme de un sfert de oră, atât cât poate absorbi pielea. Se
face tratamentul vreme de 3-4 săptămâni sau, dacă este nevoie, şi mai
mult. Lipoamele scad gradat, cu timpul ajungând să se resoarbă.
Aluniţe (nevi) - Se ung nevii cu ulei de ricin de 2-3 ori pe zi.
Tratamentul durează 2-3 luni.
Negi, condiloame - Se pun pe zona afectată comprese cu ulei de
ricin, care se ţin minimum o jumătate de oră în fiecare zi. Aplicaţiile se
fac până când formaţiunile se retrag.
Pete pe piele la persoanele cu probleme hepatice - Se
fricţionează uşor zona cu tulburări de pigmentaţie, câte un sfert de oră în
fiecare zi. În câteva săptămâni pielea îşi recapătă coloraţia normală.
Alopecie (chelie) - Se fac fricţionări energice cu ulei de ricin în
zonele unde a căzut părul. Tratamentul se face zilnic, câte un sfert de
oră, vreme de minimum o lună.
Prevenirea crăpării pielii şi a degerăturilor - După baie se
masează corpul cu ulei de ricin din abundenţă, după care se lasă pielea
la aer să se zvânte vreme de o jumătate de oră. Ca preparat de masaj,
mai ales pentru persoanele cu pielea uscată, uleiul de ricin este
neîntrecut, singurul neajuns fiind mirosul său destul de neplăcut. Pentru
a rezolva acest inconvenient se adaugă la uleiul de ricin câteva picături
de ulei de lămâie, care va da o aroma plăcută şi înviorătoare.

0 Responses to "Uleiul de ricin"

Blog Widget by LinkWithin